- teocraţíe
- s. f. (sil. te-o-cra-), art. teocraţía, g.-d. art. teocraţíei; pl. teocraţíi, art. teocraţíile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
teocraţíe
Look at other dictionaries:
teocraţie — TEOCRAŢÍE, teocraţii, s.f. Formă de guvernământ caracteristică lumii antice, în care autoritatea, considerată ca emanând de la divinitate, este exercitată de preoţi; stat cu o astfel de formă de guvernământ. [pr.: te o ] – Din fr. théocratie.… … Dicționar Român
teocratic — TEOCRÁTIC, Ă, teocratici, ce, adj. Care aparţine teocraţiei, privitor la teocraţie; de natură teocratică. [pr.: te o ] – Din fr. théocratique. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 teocrátic adj. m. (sil. te o cra ), pl. teocrátici; … Dicționar Român
